Chirurgia estetica importanta in cazul SD?
Persoanele cu sindrom Down au in general o fizionomie specifica, caracterizata prin fante palpebrale orientate oblic in sus si in afara asemanator populatiei orientale, epicantus la unghiul intern al ochiului, hipoplazie a nasului, buza inferioara proeminenta intoarsa in jos, cu limba ce iese din gura semideschisa. Prin urmare este evident ca odata cu cresterea numarului de persoane cu sindrom Down adolescente si adulte, problemele corectarii anumitor caracteristici fizice a atins un anumit nivel de interes, atat din motive functionale cat si din motive estetice.
Chirurgii plastici au puncte de vedere diferite. Unii considera chirurgia plastica o necesitate sustinand ca modificarea anumitor caracteristici ale fetei produce beneficii legate strict de sanatate, spre exemplu o respiratie mai usoara; altii s-au legat strict de aspectul estetic care are ca scop principal acela de a modifica aspectului fizic al fetei pentru a fi mai putin recunoscut ca si aspect tipic SD si asta independent de efectele functionale. Sunt puncte de vedere ce trebuiesc evaluate cu multa atentie si ponderatie.
Nu intra in discutie aici necesitatea interventiilor care permit obtinerea avantajelor functionale, cum ar fi corectarea defectelor oculare, spre exemplu strabismul, sau corectiile ortodontice, toate acestea fiind comune si persoanelor ce nu au sindrom Down. Printre interventiile chirurgicale estetice care astazi sunt recunoscute pentru persoanele cu SD se numara reconstructia nazala ce ar duce la imbunatatirea respiratiei si la diminuarea bolilor cailor respiratorii superiore, corectarea malformatiilor urechii, a gatului foarte gros si reducerea macroglosiei, limba devenind astfel proportionala cu dimensiunea cavitatii bucale. Un motiv important in remodelarea limbii este acela de a se evita iesirea ei afara, de a se elimina impedimentele in masticare si deglutitie, dificultatile in a bea si imposibilitatea de a inchide corect gura. Acest ultim argument, independent de o eventuala hipertrofie a amigdalelor, este valabil doar la 60% din persoanele cu SD si doar 25% din cei care au recurs la aceasta interventie au reusit sa tina gura inchisa pe timpul zilei, noaptea mentinand-o tot deschisa. Chirurgii plastici care fac aceste interventii sustin ca rezultate pozitive se obtin in 80% din cazuri, si ca familia celor operati reprezinta modul cel mai important in difuzarea acestei practici. Sunt minore beneficiile ce se obtin din punct de vedere logopedic in articularea cuvintelor si a foneticii in general.
Atunci cand chirurgia plastica are ca si scop principal acela de a modifica aspectul fizic al persoanei cu SD, disputa devine mult mai aspra. In ciuda faptului ca chirurgia estetica este pusa in aplicare de multi ani, nu exista nici o dovada de incredere in sprijinul recomandarii sale persoanelor cu SD, in domeniul estetic se gasesc doar aplicatii specifice ce vor fi luate in condiderare dupa caz. Unii cercetatori, incepand din anii 70, au accentuat necesitatea acestor interventii, sustinand ca schimbarea fizionomiei persoanei cu SD ar fi un motiv in plus pentru obtinerea unui grad mai mare de acceptare sociala si ca urmare o evidenta imbunatatire a propriei imagini de sine a subiectului in cauza. Nu sunt insa probe in sustinerea acestei convingeri, existand doar evaluari episodice si subiective care nu au fost niciodata controlate de cercetari sistematice, ca sa nu mai vorbim de dificultatile de executie ale acestor interventii.
In consecinta, utilizarea chirurgiei plastice nu poate fi constient adoptata ca si solutie miraculoasa in problema acceptarii sociale si cu atat mai putin pentru a se ascunde limitele intelectuale si comportamentale ale persoanei cu SD. Evaluarea oportunitatii de a recurge la aceasta ca si metoda terapeutica complexa si costisitoare va fi luata numai dupa o analiza atenta, iar decizia finala apartine persoanei in cauza (daca este adulta) si familiei sale. In afara chirurgului plastic, vor fi consultati si alti specialisti implicati, in particular medicul curant si psihologul care cunoaste bine persoana implicata si ambientul sau familial. Trebuie luat in calcul si faptul ca orice interventie de chirurgie plastica presupune operatii care necesita anestezie generala si apoi un timp indelungat de recuperare, cu diferite tratamente medicamentoase post operatorii, daca nu dureroase cel putin incomode, ce nu sunt intotdeauna tolerate de catre persoanele cu SD. De asemenea, nu trebuie transcurat faptul ca rezultatele interventiilor nu corespund intotdeauna cu asteptarile persoanei sau familiei, dand nastere astfel sentimentelor de frustrare. Un alt aspect de luat in considerare in luarea de decizii responsabile este de a fi informati despre tipul de tratament, finalitatea lui, riscurile interventiei, si de a intra in contact cu alte familii care au facut deja asta pentru copii lor. Doar dupa evaluari stricte putem recurge la chirurgul plastic.
Chiar daca majoritatea familiilor accepta cu serenitate caracteristicile somatice ale propriilor copii, uneori aceasta acceptare devine dificila si aspectul caracteristic al sindromului Down este perceput ca o bariera intre individ si mediul care il inconjoara, in special in perioada adolescentei si cea de adult. Medicul curant, chiar si in aceste cazuri cu finalitate strict estetica, are datoria de a insoti pe acest drum familia si persoana care doreste sa se incredinteze chirurgului plastic, independent daca nu sunt luate in considerare sfaturile sale cu privire la prudenta, aspecte ce vor fi intotdeauna subliniate, astfel incat recurgerea la chirurgia plastica sa reprezinte o alegere constienta.
Abordarea chirurgiei plastice:
Motivatii
Apare in interiorul familie necesitatea discutarii cu propriul fiu despre eventualitatea recurgerii la chirurgia plastica.
Indicatii
Interventia estetica poate fi pusa in aplicare dupa ce cazul a fost atent analizat de catre persoana, familia sa, chirurgul plastic si psiholog.
Motivatii
In conceptia unora, interventiile chirurgicale ar fi necesare pentru o mai mare acceptare sociala a persoanei si ca urmare o evidenta imbunatatire a propriei imagini de sine.
Indicatii
In prezent, nu exista dovezi ca acesta masura atrage dupa sine o mai mare acceptare sociala si in consecinta o imbunatatire a imaginii de sine.
Interventii de chirurgie plastica considerate utile:
Interventie
Reconstructia nazala si al boltei palatine
Evaluare
Sunt interventii chirurgicale estetice considerate necesare deoarece nu au ca si scop doar o finalitate estetica, ci si un obiectiv functional.
Interventie
Remodelarea limbii prin reducerea macroglosiei pentru a corecta deglutitia si fonatia
Evaluare
Ramane incert ca o mai buna fonatie poate aparea in urma remodelarii limbii.
Interventie
Corectarea malformatiilor urechii externe si remodelarea gatului foarte gros
Evaluare
Majoritatea sustinatorilor acestor interventii sunt familiile care au recurs deja la acestea. Probabilitatea de succes este de 80%.
